Poate să sufere un copil de depresie?
🧩 Da. De cele mai multe ori, ca adulti si mai ales ca parinti, ne este greu sa concepem si sa acceptam ca un copil poate cunoaste o adevarata suferinta depresiva. Depresia din copilarie difera de tristetea normala si emotiile cotidiene care apar pe masura ce un copil se afla in dezvoltare si creste. Atunci cand un copil pare trist, nu inseamna neaparat ca se afla intr-o depresie semnificativa. Cu toate acestea, cand tristetea devine destul de deranjanta incat sa interfereze cu activitatile sociale normale, interesele, scoala, viata in familie, acest lucru poate fi un indicator al depresiei.
Conform unui studiu calitativ, realizat in 8 locuri din Romania de catre Organizatia „Salvati Copiii” si lansat in octombrie 2010, 20% dintre copii sufera de o afectiune psihica, 3,5% au fost diagnosticati cu depresie clinica si 13% cu tulburari de anxietate (anxietate generalizata, anxietate sociala, fobii, anxietate de separare, atacuri de panica). La nivelul Romaniei, exista astfel 880.709 copii cu probleme si tulburari de sanatate mintala, dintre care 154.124 copii cu depresie si 572.461 copii cu tulburari de anxietate.
Desi depresia este o afectiune serioasa, ea se poate trata in mod eficient, mai ales daca este identificata de catre specialisti cat mai aproape de debut. Diversitatea manifestarilor simptomatologiei depresive la copii si diferentele in raport cu cele de la varsta adulta mascheaza in mod frecvent suferinta copilului. Expresia clinica a depresiei la copii variaza in functie de varsta si maturizarea cognitiv-afectiva a copilului.
🧩 Cum sa imi dau seama daca copilul meu sufera din cauza depresiei si/sau a anxietatii?
Tristetea si durerea morala, desi rareori exprimate direct de copil, constituie afectele centrale; alte simptome secundare, cum ar fi inhibitia cognitiva si agitatia, motiveaza de cele mai multe ori cererea de ajutor a parintilor in legatura cu starea copilului. Simptomele primare ale depresiei au legatura de obicei cu tristetea, sentimente de deznadejde si oscilatii/schimbari bruste de stare. Intrucat la copii simptomele depresiei pot varia semnificativ, ele pot trece neobservate sau pot fi gresit interpretate; oscilatiile emotionale si psihologice care vin cu cresterea si pubertatea mascheaza uneori ceea ce este de fapt depresie.
Proiect cofinanțat de Consiliul Județean Brașov prin Programul județean pentru finanțarea nerambursabilă din bugetul propriu al Județului a proiectelor de asistență socială pe anul 2021
🧩 Copiii se pot plange ca se simt rau, pot refuza sa se duca la scoala, pot deveni brusc foarte dependenti de un parinte sau un adult care ii are in grija sau isi pot face griji in exces in legatura cu pericolul de moarte in care se afla parintii. Copiii mai in varsta sau adolescentii pot fi tristi, se pot izola, pot genera probleme la scoala, fiind fie foarte negativi, fie neparticipativi si simtindu-se adesea neintelesi.
Simptomele depresiei la copii si adolescenti.
Chiar daca majoritatea studiilor medicale au pus accentul pe depistarea depresiei „mascate”, caracterizata mai ales prin actiuni si comportament agresive, nu este mai putin adevarat ca si copiii pot manifesta tristete sau un nivel redus al energiei, similar adultilor care sufera de depresie. Semne ale depresiei la copii pot fi unul sau mai multe din urmatoarele simptome, observabile in mod persistent (prezente pentru cea mai mare parte a zilei, pentru o perioada de cel putin doua saptamani), pervaziv (influenteaza starea copilului in mai multe contexte si in mai multe activitati si relatii), cauzeaza suferinta si disconfort copilului, impiedicand functionarea sau dezvoltarea normale si nu sunt cauzate de o conditie medicala:
• Iritabilitate sau manifestari de furie exacerbate in frecventa si intensitate
• Probleme de comportament evidente
• Sentimente continue de tristete si neputinta
• Retragerea din mediul social
• Sensibilitate crescuta la respingere
• Reducerea sau cresterea apetitului
• Insomnii sau somn excesiv
• Izbucniri in plans sau accese de furie verbala
• Dificultati de concentrare
• Plangeri somatice (dureri de stomac, dureri de cap, probleme legate de controlul sfincterian), care nu raspund la tratament
• Reducerea abilitatii de a functiona in timpul evenimentelor si activitatilor de acasa sau cu prietenii, la scoala, in activitatile extrascolare
• Sentimente de vina sau lipsa de valoare
• Incapacitatea de a gandi clar sau de a se concentra
• Ganduri sau vorbe despre moarte sau suicid.
Nu in toate cazurile vor aparea toate aceste semne si nu toti copiii se vor comporta, gandi sau simti astfel. Majoritatea prezinta diferite simptome in diferite momente si contexte ale vietii. Desi unii copii functioneaza satisfacator in medii structurate, sub impactul unei depresii semnificative si la acestia pot aparea modificari marcate la nivelul activitatilor sociale, a interesului pentru scoala, performantelor scolare, a aspectului fizic.
Copiii, mai ales cei cu varste peste 10-12 ani, pot incepe sa consume droguri sau alcool. Desi suicidul este destul de rar intalnit la copiii sub 12 ani, copiii si adolescentii pot incerca uneori sa isi ia viata – si pot face asta si cand sunt doar suparati sau furiosi. Fetele sunt mai predispuse sa incerce sa isi ia viata, dar baietii au o rata mai mare de realizare a tentativei de suicid. Copiii cu o istorie de violenta, alcool sau abuz fizic si/sau sexual au un risc mai mare de suicid decat cei care prezinta simptome de depresie severa.
