🧩 În literatura de specialitate există numeroase date care oferă o mai bună înțelegere a problemei Bullying-ului, astfel încât au fost emise mai multe ipoteze în ceea ce privește originea comportamentelor agresive.
În primul rând, este importantă conceptualizarea fenomenului sub forma unei definiții.
Astfel, se consideră bullying, comportamentul care se caracterizează prin următoarele componente :
1) agresivitate sau inițiere cu intenția de a face rău;
2) repetarea acțiunilor pe o anumită perioadă de timp;
3) apariția într-o relație interpersonală unde există un dezechilibru de putere.
Se face distincție între comportamentele directe, cum sunt atacurile fizice și verbale cu intenția de a face rău și comportamentele indirecte, unde se încadrează ignorarea, respingerea și bârfa, care adesea implică terți.
Bullying-ul direct include tachinarea, lovirea, împingerea, poreclirea sau amenințarea altui copil și se pare că este mai răspândit în rândul băieților.
Comportamentele indirecte de bullying sunt considerate comportamente de bullying relațional încât au ca scop deteriorarea și prejudicierea unei relații sociale prin excluderea din activități și conversații, răspândirea de zvonuri, dezvăluirea unor informații personale și jenante . Bullying-ul indirect s-a observat a fi mai frecvent practicat de către fete.

🧩 Caracteristici psihologice ale #victimei și #agresorului

  Oricine poate fi agresat; nu există o corelare directă între aspectul fizic, caracteristicile personalității și riscul de expunere la bullying. Victimele ar trebui să nu aibă niciun fel de răspundere sau vină pentru situația în care sunt implicate și nu pot fi găsite vinovate pentru aceasta.
Bullying-ul este, în primul rând, un tipar de comunicare și interacțiune socială, care costă foarte mult pe ambele părți.
Copiii care agresează alți copii sunt de obicei nesiguri, se tem și au în istoric traume interne, care nu sunt gestionate adecvat în familiile lor.
Mediul emoțional de acasă este menționat de mulți autori ca un factor important în a deveni agresor sau victimă. Astfel, lipsa căldurii dintre părinți sau dintre părinți și copii, utilizarea oricărui tip de violență (dar în special fizică) și abuz în familie, combinat cu lipsa unor reguli clare și fiabile de îndrumare a copilului, pot cataliza adoptarea comportamentului de tip bullying.

Un #copil agresat poate prezenta caracteristici de personalitate specifice pasivității sau supunerii precum: niveluri crescute de timidate, stare de anxietate, introversiune, nivel scăzut al stimei și încrederii în sine, prezența sentimentelor de tristețe sau alte sentimente negative. De asemenea, pe plan social acești copii tind să fie mai retrași și să aibă un cerc social mai restrâns.

În cazul comportamentelor de bullying există anumite caracteristici sau manifestări comune precum: niveluri crescute de agresivitate, atitudini negative față de persoana agresată, stil agresiv de comunicare, abilități slabe de socializare și de empatizare. În general, însă, nu în toate cazurile, elevii agresivi tind să aibă caracteristici fizice mai bine pronunțate decât media lor de vârstă (sunt înalți, au forță fizică). Pe plan social, aceștia pot fi cei mai populari sau respectați membrii ai unui grup, însă în alte cazuri ei pot fi, dimpotrivă, membrii devianți, marginali ai grupului.

Nu în ultimul rând, multe studii și anchete sociale arată că unii elevi agresori pot fi, la rândul lor, victime ale altor comportamente de bullying din partea unor elevi mai în vârstă și mai puternici. În aceste situații, comportamentele de bullying pot fi văzute ca metode de rezolvare a problemelor și de reglare a imaginii de sine negative.

🧩 Consecințele bullying-ului asupra victimelor

Se consideră că primul pas în prevenirea și diminuarea frecvenței comportamentelor de bullying îl reprezintă recunoașterea existenței acestui fenomen și identificarea atât a indicatorilor care indică manifestarea comportamentelor de bullying (de exemplu,tendința elevului care a fost victimă de a evita anumite locuri), precum și a posibilelor consecințe ale manifestării repetate și continui a acestor comportamente.

Din păcate, adulții identifică greu sau foarte târziu comportamentele de bullying, acest lucru fiind întărit de faptul că majoritatea copiilor care au fost victime ale bullying-ului aleg să nu vorbească despre propriile experiențe negative din diverse motive precum sentimentele de rușine, de teamă față de o posibilă ripostă a copiilor agresori sau de neîncredere față de ceilalți. De asemenea, un alt factor care contribuie la persistența fenomenului de bullying îl reprezintă faptul că majoritatea celor care observă acte de bullying nu intervin pentru a opri aceste comportamente, uneori chiar încurajându-le. De altfel, unele studii arată că tendința celorlalți copii observatori de a sta pasivi și de a observa manifestarea actelor de bullying fără a interveni are funcția de a-i încuraja pe agresori în a continua agresarea copiilor-victimă.

Există mai multe tipuri de consecințe ale comportamentelor de bullying asupra dezvoltării fizice și psihologice normale a copilului sau adolescentului. Trebuie precizat mai întâi că un comportament de bullying poate afecta în mod diferit persoane diferite. De exemplu, o persoană agresată fizic poate resimți doar efecte fizice, în timp ce o alta va fi vătămată atât fizic, cât și emoțional.

🧩Consecințele bullying-ului fizic și/sau psihologic asupra copilului victimă pot fi grupate în patru categorii:
• consecințe sociale și emoționale: motivație scăzută pentru activitățile școlare, niveluri crescute de anxietate și/sau depresie, posibilitatea dezvoltării fobiei școlare, dezvoltarea unor atitudini negative față de școală ca fiind un mediu nesigur, număr foarte mic de prieteni, precum și lipsa suportului social;
• consecințe cognitive: participare redusă la activitățile școlare, rămânerea în urmă la învățătură, stimă de sine scăzută și imagine negativă a sinelui, credințe și atitudini negative față de sine, lume și viitor (de exemplu „Nu sunt în stare de nimic”, „Toți copiii sunt răi și trebuie să-i evit”, „Lumea este un loc periculos”), abilități scăzute de coping și de rezolvare de probleme, nivel redus al autonomiei;
• consecințe ale comunicării și a relațiilor cu ceilalți: nivel scăzut de dezvoltare a abilităților sociale, suport social diminuat, pierderea interesului față de comunicarea cu ceilalți elevi, practicarea de comportamente antisociale;
• consecințe fizice: tulburări ale somnului, lipsa apetitului alimentar, vătămări fizice, prezența tulburărilor psihosomatice (enurezis).
Aceste consecințe imediate sau pe termen scurt ale bullying-ului pot lua și forme cronice, pe termen lung. De exemplu, unele studii arată că sentimentele de anxietate și depresie experimentate de către un copil în timp ce a fost agresat pot lua forme cronice la vârsta adultă sub forma: oboselii cronice, dificultății de a adormi, apetit scăzut, interes scăzut în practicarea unor hobby-uri, probleme pe plan relațional precum și dificultăți relaționale. Pe termen lung și prin expunere repetată la bullying, stările persistente de anxietate și de depresie pot lua forme clinice (fobia școlară, depresia majoră clinică etc.

Tot pe termen lung comportamentele de bullying pot promova dezvoltarea unor credințe negative despre sine, afectând capacitatea individuală de a lua decizii și de a rezolva probleme în mod autonom la vârsta adultă. Pe plan relațional, o persoană care a experimentat anumite forme de bullying în copilărie și/sau adolescență va avea atitudini negative față de lume, fiindu-i greu să stabilească relații de încredere cu ceilalți sau relații de apropriere și de intimitate cu partenerul de cuplu. (3)

Nu în ultimul rând, una dintre cele mai grave consecințe ale bullying-ului îl reprezintă riscul de suicid. Conform unui studiu derulat de Centrul de Control al Bolilor din Statele Unite, bullying-ul este considerat un factor de risc ridicat pentru tentativele de suicid ale copiilor, alături de alți factori precum problemele domestice, istoricul traumatic, depresia sau apartenența la un grup cu risc ridicat de excluziune. Deși nu reprezintă o cauză principală a suicidului, bullying-ul are un rol important în apariția sentimentelor și credințelor negative față de sine și față de lume precum neajutorarea, pesimismul sau depresia, ceea ce în schimb poate contribui la dezvoltarea gândurilor suicidare.

Puteti citi mai multe informații:
http://snpcar.ro/fenomenul-de-bullying-in-randul-adolescentilor-cu-tulburari-de-sanatate-mintala