De ce avem nevoie de campanii de #informare și #conștientizare privind sănătatea mintală?
Pentru creșterea gradului de informare și conștientizare a publicului larg privind conceptul de sănătate mintală, scăderea nivelului de stigmatizare cu privire la tulburările de sănătate mintală, în cadrul comunității locale.
Depresia în rândul părințiilor copiilor cu tulburare de spectru autist
Dacă privim depresia ca o tulburare a dispoziţiei persistente care îţi afecteaza modul în care simţi, gândeşti sau acţionezi, este important să facem diferenţa dintre tristeţe, acea trăire firească, normală, si depresia, care este etapa clinică. Depresia poate varia de la o intensitate uşoară la una medie sau de lungă durată, severă: distimie, depresie majora. De-a lungul anilor, m-am confruntat adesea în cabinet cu parinţi aflaţi în diferite etape, de la aflarea diagnosticului tulburarii de neurodezvoltare, până cei care veneau dupa lungi perioade de terapie, părinţi care erau dispuşi să facă orice este posibil pentru recuperarea copilului lor, dar care deveneau brusc reticenţi, de cele mai multe ori negand cu vehemenţă, nevoia lor de a vorbi cu cineva despre ce li se întamplăla nivel personal sau întregii familii.
Gavin, Creamer, şi Crino afirmă că depresia reprezintă o pierdere a interesului, a plăcerii legate de activităţi care cândva erau considerate atractive, distractive. Viaţa persoanelor este monotonă, lipsită de sens, în care nimic nu mai este amuzant. Aceste stări pot duce la izolarea persoanei complet faţă de ceilalţi. După site-ul www.licentasidizertatie.wordpress.com accesat în data de 15.03.2017, cognitiviştii G. A. Kelly şi A. T. Beck înţeleg depresia ca fiind o disfuncţie în funcţionarea proceselor cognitive afirmând cǎ acestea sunt nepotrivite şi lezează trei cadre: eul, lumea exterioarǎ şi viitorul, care, la rândul lor lezează imaginile legate de ele. Celor trei procese cognitive li se potrivesc greşeli particulare: inferenţe arbitrare (eliminǎ explicaţiile plauzibile), abstracţii selective (concentreazǎ atenţia asupra unui detaliu luat din afara contextului), generalizǎri abuzive, supraestimări sau subestimǎri şi denumiri nepotrivite. Depresia este un fenomen întins pe toată planeta şi din această cauză majoritatea oamenilor de ştiinţǎ au fost tot timpul şi încă sunt preocupaţi de analizarea acesteia. Aceastǎ stare de spirit poate fi determinatǎ de diverse cauze, biologice dar şi psihologice, mai dese fiind tulburǎrile de la nivelul neurotransmiţǎtorilor, travaliul, lipsa afecţiunii în copilǎria mică, eşecul profesional, viaţa de cuplu nesatisfăcǎtoare, absenţa unui suport social, tulburǎri depresive sau alcoolism în familie, lipsa stimei de sine pe o perioadǎ lungǎ de timp, etc. Toate acestea duc la un comportament nepotrivit, la degradarea personalitǎţii. Conceptul de depresie este întâlnit frecvent în numeroase domenii precum: psihiatrie, farmacologie, neurofiziologie, fiziopatologie, psihanalizǎ, teoria cognitiv-comportamentalǎ.
Majoritatea oamenilor se simt uneori tristi, singuri sau deprimati, toate acestea fiind reactii normale când ne confruntam cu pierderea unei persoane dragi, problemele obişnuite ale vieţii, pierderea stimei de sine sau aflarea unui diagnostic care ne poate impacta pe întreaga viaţă. Totuşi, în cazul părinților copiilor cu tulburare de spectru autist, depresia este prezentă mai frecvent comparativ cu părinții copiilor neurotipici, în special din cauza comportamentelor disruptive pe care aceștia trebuie să le gestioneze, prin urmare serviciile de intervenție în cazul copiilor diagnosticați cu TSA trebuie extinse și la îngrijitorii acestora.
În procesul de diagnosticare și recuperare a copiilor cu TSA nevoile părinților sunt minimalizate iar sprijinul specializat de care ar trebui să beneficieze adesea lipsește sau este minim.
Literatura de specialitate a demonstrat că din cauza unui spectru larg de probleme cu care se confruntă părinții atunci când au grijă de copiii cu autism, starea lor psiho-emoțională are de suferit. Deși problemele legate de limbaj, de exemplu, sunt o caracteristică comună a tulburării, simptome mai supărătoare, cum ar fi tantrumurile, actele autodistructive și alte forme de comportament public inadecvat sunt, de asemenea, asociate frecvent cu starea psiho-emoțională a părinților.
Cercetătorii au studiat depresia și anxietatea, precum și stresul și coping-ul, părinților copiilor cu dizabilități. Dacă putem înțelege ceea ce accentuează impactul negativ asupra familiilor, putem trece la rezolvarea acestora. Dacă ne dăm seama ce probleme psihiatrice afectează familiile copiilor cu autism, putem fi gata să intervenim mai devreme, mai degrabă decât ai târziu, ajutând atât părinții, cât și copiii să aibă o șansă reală de a avea vieți mai bune.
Marea majoritate a părinților copiilor cu dizabilități sau probleme cronice de sănătate sunt supuși unui stres crescut. Cu toate acestea, există dovezi că părinții copiilor cu tulburare de spectru autist suferă cel mai mult din cauza complexitații tulburării.
Cu siguranță să fii părintele unui copil cu autism nu este ușor. Există multe momente pline de bucurie, dar nu putem nega că provocările cu care se confruntă acești părinți sunt foarte mari. Sunt mereu îngrijorați, se luptă mereu pentru a obține cele mai bune servicii pentru copii lor, își sacrifică carierele, se afundă în datorii și, încet, încet, renunța la ei înșiși.
Toți parinții copiilor care au o formă de dizabilitate trebuie să facă față durerii si îngrijorărilor legate de viitor și luptei pentru găsirea și obținerea celor mai bune servicii pentru copiii lor. Părinții copiilor cu autism însă trebuie să trăiască, de cele mai multe ori, cu incertitudinea cu privire la ce a provocat autismul copilului lor, precum și cu o posibilă vină.
Teoria lui Beck despre stilul congnitiv dezadaptativ susține creșterea vulnerabilității indivizilor către depresie atunci când întâmpină o viață cu evenimente negative. Mai exact în teoria deznădejdii, persoanele care atribuie caracteristici negative evenimentelor stabile și globale de din viața lor deduc că aceste evenimente negative semnifică faptul că ei sunt ineficienți sau nedemni, se presupune că aceste persoane sunt susceptibile în a dezvolta episoade depresive comparativ cu persoanele care nu prezintă aceste stiluri inferențiale negative. Caracteristicile parentale au fost asociate de-a lungul timpului cu diferite forme de psihopatologie, inclusiv depresia (de exemplu, Burbach și Borduin, 1986; Lewinsohn și Rosenbaum, 1987; Perris și colab., 1986). Această afirmație este susținută și de studiul lui Paul R. Benson, (2006) în care mai bine de jumătate dintre părinții care au participat au înregistrat scoruri ridicate pentru depresia clinică conform CES-D.
Psihiatrul american Elisabeth Kubler-Ross, afirmă că neputinţa şi disperarea părinţilor este dificil de suportat, aceştia fiind copleşiţi de emoţii şi pot deveni depresivi şi anxioşi. Mamele copiilor cu dizabilităţi prezintă un nivel diminuat al satisfacţiei şi competenţei parentale. Gerhardt, (2004) afirmă că dacă mama nu este capabilă să interacţioneze cu propriul copil, acest lucru duce la probleme în dezvoltarea anumitor sisteme afective ale copilului şi la întârzieri în dezvoltarea afectivă. În ceea ce priveşte factorii de personalitate, după site-ul www.licentasidizertatie.wordpress.com accesat în data de 15.03.2017, cognitiviştii G. A. Kellz şi A. T. Beck prezintă depresia ca fiind o disfuncţie în funcţionarea proceselor cognitive afirmând cǎ acestea sunt nepotrivite şi lezează trei cadre: eul, lumea exterioarǎ şi viitorul, care, la rândul lor lezează imaginile legate de ele, acestea ducând la abstracţii selective, generalizări abuzive, şi supraestimări sau subestimări. Prin urmare, îngrijirea şi atenţia deosebită atât a părinţilor cât şi a copiilor îi poate ajuta să-şi găsească liniştea.
Resurse:
https://autismvoice.ro/depresia-in-randul-parintiilor-copiilor-cu-tulburare-de-spectru-autist/
https://clinicaalegria.ro/depresia-in-randul-parintilor-cu-copii-diagnosticati-cu-tsa/
Strada: Zizinului Nr.12 Bl. 37, apt. 15 etaj. 3 cod postal 500414
Brașov – România
Telefon: + 40 746 046 466
CIF: 309 199 45
Numele Băncii: Banca Comercială Română – BCR
Adresa Băncii: Bd. 15 Noiembrie, Nr. 70 A, jud. Brașov România
Cont Bancar: RO 77 RNCB 0053 1303 4416 0001
E- mail: razadesperanta.brasov@yahoo.ro
Copyright © 2010 - 2024 ©Asociația Rază de Speranță în Intervenția în Terapia Tulburărilor din Spectrul Autist © All Rights Reserved. POLITICĂ DE CONFIDENŢIALITATE © TERMENI ȘI CONDIȚII © Website create by @ Rupi Gabor