CAMPANIE DE INFORMARE ȘI CONȘTIENTIZARE IN CADRUL PROIECTULUI RECONNECT – ACTIVE MAP MIND

De ce avem nevoie de campanii de #informare și #conștientizare privind sănătatea mintală la copii?
Pentru cresterea gradului de informare si constientizare a publicului larg privind importanța echipei multidisciplinare de intervenție. (promovarea serviciilor: evaluare, informare, conștientizare, orientare, mediere, consiliere și îndrumare) si a serviciilor specializate integrate pentru creșterea șanselor de progres și evoluție ale copilului cu TSA
CADRUL DIDACTIC (TIPS&TRIKS)
Câteva aspecte legislative privind incluziunea școlară
Serviciile educaționale pentru persoanele cu TSA se organizează sub forma învățământului special, special integrat și incluziv pentru toate nivelurile de învățământ, diferențiat în funcție de tipul și gradul de handicap. Evaluarea copiilor/elevilor cu TSA se realizează de către serviciile specializate de evaluare și orientare școlară și profesională (SEOSP) din cadrul centrelor județene de resurse și asistență educațională (CJRAE), respectiv Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE), în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Orientarea școlară și profesională a copiilor, a elevilor și a tinerilor cu tulburări de spectru autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate se face de către Comisia de orientare școlară și profesională (COSP), la propunerea SEOSP din cadrul CJRAE, respectiv CMBRAE. În certificatul de orientare școlară și profesională vor fi precizate tipul unității de învățământ, de masă sau special, la care va fi înscris copilul/elevul, precum și serviciile educaționale și de abilitare și reabilitare de care acesta beneficiază pe parcursul școlarizării. Certificatul CES eliberat de CJRAE/CMBRAE este valabil pe toată perioada unui ciclu școlar (primar, gimnazial).
Nevoia:În PLANUL NAȚIONAL PENTRU AUTISM 2020 – 2024, comisia interministerială, ce a conlucrat la realizarea acestuia, a identificat o serie de inadvertențe în procesul de integrare al persoanelor cu TSA pe care le vom menționa pe scurt: • Număr redus al cadrelor didactice (profesori de sprijin, profesori itineranți) pentru copiii cu TSA, respectiv CES, care frecventează școala de masă; • Număr prea mare de elevi cu CES (inclusiv cu TSA) prevăzuți în norma pe post; • Lipsa normării pe post a preșcolarilor cu CES (inclusiv cu TSA); • Numărul insuficient de clase speciale integrate pentru elevii cu CES (inclusiv cu TSA) în unități de învățământ de masă; • Absența abilităților în rândul cadrelor didactice de a lucra cu copiii cu TSA prin lipsa unor formări disponibile și obligatorii pentru acestea; • Accesibilizarea insuficientă de învățământ de masă, astfel încât să se promoveze educația incluzivă a copiilor cu TSA, în contextul în care nu există: programe individualizate de învățare pentru copiii cu TSA, manuale adaptate după un curriculum pentru copii cu deficiențe, materiale adaptate nevoilor copiilor cu TSA, spații mobilate corespunzător etc; • Lipsa manualelor/auxiliarelor pentru elevii cu TSA; • Lipsa programelor anti-bullying și de educare a copiilor din colectivitate, cât și informarea familiilor acestora cu privire la problematica TSA și responsabilitatea colectivității de a crea un mediul incluziv real.8




În România, în domeniul dizabilității există o serie de documente strategice precum Strategia Națională „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități” 2016 – 2020 și Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015 – 2020 care contribuie la implementarea unor măsuri specifice precum: stabilirea cadrului legislativ necesar unor standarde minime și instrucțiuni pentru accesul la sistemul public de transport, realizarea de campanii de conștientizare și sensibilizare a opiniei publice pentru combaterea stereotipurilor negative și încurajarea participării depline a persoanelor cu dizabilități la viața în comunitate, reducerea ponderii persoanelor ocupate aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, prin creșterea competențelor acestora, asigurarea unor condiții bune de locuit etc. Pentru a a se putea bucura de aceleași drepturi și privilegii ca întreaga populație, persoanele cu TSA, copii și adulți, a fost necesar ca drepturile acestora să fie protejate printr-o legislație națională adecvată. Astfel, s-a realizat o aliniere a reglementărilor legislative subsecvente Legii nr. 151/2010 la cadrul legislativ european, în vederea creșterii calității vieții persoanelor cu TSA şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.
Integrarea copilului cu TSA în activitatea școlară este prevăzută în legislația menționată mai sus, cât și prin Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Perspectiva didactică:
Din perspectiva didactică, integrarea copilului cu TSA presupune o atenție sporită din partea cadrului didactic, cu adaptarea curriculei școlare și a tehnicilor folosite în predare
Copiii diagnosticați cu TSA reușesc sa se adapteze atunci când lucrurile sunt foarte clare și foarte structurate. Sub aspect psihologic, una din etapele acțiunii de învățare o constituie apariția imboldului la acțiune. Direcționarea acțiunii și starea tensionată pozitivă sau negativă apare în câmpul conștiinței ca motivație. Motivația cuprinde totalitatea elementelor stimulative interne, atât a trebuințelor, impulsurilor de ordin fiziologic, cât și a unor formațiuni mai complexe dobândite în cursul vieții ca trebuințe secundare, interese, aspirații, convingeri, concepție despre lume și viață. Copilul cu TSA este motivat mai mult de interacțiunea cu obiectele decât cu persoanele, interacțiunea socială îi poate consuma resursele, iar în perioadele de pauză este indicat să se angajeze în activități care să-i ridice nivelul de energie (jocuri cu obiecte care răspund unor nevoi de autostimulare).
Motivația este motorul învățării, iar actul instructiv-educativ devine calitativ pentru copilul cu TSA atunci când el înțelege că eforturile lui sunt premiate. În contextul patologiei este cunoscut faptul că motivația copilului este, în special, de natură extrinsecă, iar echipa cadrul didactic-părinte-shodow devine responsabilă de menținerea nivelului de motivație.
Managementul grupei de elevi se referă la competențele și abilitățile cadrului didactic de a-i implica pe copii în activitățile de predare-învățare.
Este important să fie asigurat un climat educațional pozitiv care asigură copiilor un sentiment de siguranță emoțională și de control al mediului educațional. Aceste caracteristici influențează în mod pozitiv comportamentul copiilor, asigurând niveluri crescute de implicare în activitățile de învățare și, implicit, rezultate școlare mai bune. Provocarea predării constă în dificultatea de a găsi variante de a oferi un climat educațional pozitiv, vesel si motivant, care să creeze mai multe motivație pentru elevi să rămână atenți pentru o perioadă mai lungă de timp. În această perspecticvă, copiii cu cerințe educaționale speciale au și mai multe dificultăți în ceea ce privește preluarea și prelucrarea informațiilor din mediul școlar, ceea ce înseamnă că atenția cadrelor didactice trebuie să se îndrepte către o adaptare curriculară corectă, în funcție de particularitățile de dezvoltare ale fiecărui copil.
Istoricul intervenției terapeutice a copilului cu diagnostic este foarte important, deoarece el poate să ofere sugestii despre modalitatea în care copilul reușește să învețe mai ușor, iar acest instrument va ajuta la alegerea celor mai bune metode de predare pentru copil. Planul de intervenție personalizat este un instrument obligatoriu pe care trebuie să-l aibă fiecare copil cu CES, pe baza certificatului de orientare școlară primit de la Centrul de Resurse și Asistență Educațională. Planul de intervenție personalizat este realizat de către o echipă multidisciplinară a instituției de învățământ. În cazul în care copilul este inclus într-un program de intervenție terapeutică, poate fi solicitat și ajutorul coordonatorului echipei terapeutice cu care lucrează copilul. O metodă eficientă de prevenire a unor comportamente neadecvate din partea copiilor cu TSA / CES în grădiniță și școală este stabilirea de reguli clare și respectarea acestora cu consecvență. Insistând asupra respectării regulilor stabilite, se transmite copiilor mesajul că acelea sunt comportamente dezirabile, ceea ce oferă o bună predictibilitate.
Tips &TRIKS
Exemple de reguli sociale: • vorbiți încet; • ascultați când ceilalți vorbesc; • ochii la mine atunci când vorbesc; • mâinile așezate pe birou; • așteptați-vă rândul; • ridicați mâna atunci când vreți să vorbiți; • nu întrerupeți colegii.
Recompensarea respectării regulilor este esențială pentru a motiva copiii să respecte regulile prezentate. Întăritorii pot fi variați, de la laude ,,Mă bucur că te-ai/v-ați uitat la mine atunci când ți-am/v-am prezentat materialul x” până la premii (recompensarea unuia sau mai multor copii pentru comportamentele lor adecvate prin dreptul de a participa la un anumit joc).
Sistemele de recompensare în grup pot fi interdependente, independente sau dependente, fiecare având caracteristici specifice, astfel fiind potrivite în contexte și cu scopuri diferite. Sistemul de recompensare de grup interdependent este acela în care toți copiii câștigă tokeni, pentru că se antrenează în comportamentele target alese de cadrul didactic și lucrează împreună pentru un obiectiv de grup. Când grupul câștigă destui tokeni pentru atingerea obiectivului de grup, îi pot schimba cu recompensa aleasă. De exemplu, de fiecare dată când sunt respectuoși și își așteaptă rândul, nu vorbesc unii peste alții, câștigă câte o biluță. Biluțele câștigate merg într-un borcan, când se umple borcanul, aceștia pot primi o pauză mai lungă sau pot face o petrecere online pentru 5 minute.
În sistemul de recompensare independent, criteriul pentru obținerea recompensei este același pentru fiecare membru din grup. Doar copiii care îndeplinesc criteriul au acces la recompensă (fiecare elev care care rezolvă 8 exerciții din 10 primește nota 10).
Organizarea orelor de curs – Sistemul de recompensare dependent este un sistem în care câțiva copii sau un anumit copil trebuie să câștige tokeni pentru a atinge obiectivul de grup. Când copiii aleși au câștigat un număr suficient de tokeni, îi pot schimba pentru recompensa stabilită. Cu acest sistem puteți motiva grupul să-l ajute pe copilul care are dificultăți, rămâne în urmă sau nu știe să rezolve o anumită sarcină. De exemplu: când termină Andrei să copieze de pe tablă, toată lumea merge în pauză. Sancționarea nerespectării regulilor este la fel de importantă ca și recompensarea. Este recomandat să se identifice câteva consecințe potrivite ale comportamentului care nu respectă regula, de exemplu: nerespectarea rândului duce la amânarea ocaziei de a răspunde. Cheia succesului pentru creșterea comportamentelor dezirabile este consecvența cu care se aplică consecințele, atât cele pozitive, cât și cele negative.
Rolul cadrului didactic este unul extrem de important în viața copiilor, iar în contextul predării atribuțiile lui devin și mai dificile, iar rolul său cu atât mai important pentru că trebuie să-și adapteze metodele de predare la un număr mare de elevi și să fie atent și la particularitățile copilului cu CES.
TIPS &TRIKS
În ceea ce privește relaționarea cu copilul cu TSA, este recomandat ca dascălul să țină cont de câteva sugestii particulare:
- Cadrul didactic îi dă sarcini direct copilului – scopul urmărit este răspunsul copilului; el trebuie să înţeleagă că este nevoie să răspundă cadrului didactic. Când cadrul didactic îi adresează o întrebare, acesta nu trebuie să rămână fără răspuns. Dacă acesta nu răspunde din prima, cadrul didactic trebuie să-l facă atent și să repete întrebarea. Dacă tot nu reușește, părintele care stă lângă copil îl va ajuta să dea un răspuns funcțional.
- Copiii cu autism au dificultăți în a face față tranzițiilor între activități, cu atât mai mult în această nouă situație de predare, în care copiii nu mai aud soneria sunând, nu mai ies în pauză și tranziția nu mai este atât de evidentă. Cadrul didactic îl poate ajuta pe copilul cu autism amintindu-i ce activitate urmează.
- Există situații în care copiii cu autism procesează mai bine informația vizuală, astfel cadrele didactice se pot asigura că transmit informația și prin această modalitate – să scrie informația de predat într-unul din programele online (paint, word)
- Există copii cu TSA care nu înțeleg exprimarea ambiguă, figurativă. Astfel, cadrul didactic își va menține în continuare un stil de comunicare clar, scurt și la obiect, fără exprimări ambigue sau cu sens diferit de cel concret (de ex.: pune burta pe carte).
În continuare, regulile aplicabile întregii clase sunt aplicabile și lui, chiar dacă uneori nu le poate îndeplini și are nevoie de ajutorul părintelui.
Rolul shadow-ului – shadowul este un intermediar între cadrul didactic și copil.
Shodow oferă prompturi cât mai puțin intruzive: prin indicare (cu degetul), prin mimică, prin gesturi de imitație, cuvinte scrise. Prompt-urile verbale sau fizice sunt folosite doar dacă celelalte variante au fost folosite fără rezultat. Ajutorul nu trebuie să deranjeze restul clasei. Shodowul poate să ofere recompense pentru răspunsurile independente. Atunci când cadrul didactic lucrează folosind un suport vizual, shadowul ajută la implementarea lui. Exemple de modele de adaptare la cerințele speciale ale copilului
Menționăm câteva TIPS &TRIKS in procesul instructiv educativ pe care cadrul didactic le poate aplica: • Au nevoie de activități împărțite în pași mai mici, în bucăți mai mici. • Au nevoie de oferirea unor indicații verbale sau vizuale, în funcție de modalitatea de procesare a informației pe care copilul o asimilează cel mai bine; de exemplu se pot folosi planșe cu semne vizuale, documente power pointuri etc. • Au nevoie să se respecte programul stabilit și să se anunțe schimbările ce pot apărea din timp. • În activitățile de grup e important să se țină cont de sensibilitățile senzoriale ale copilului; de exemplu zgomotele de fundal (o bormașină pe fundal, un frate care țipă sau râde zgomotos) pot induce o stare stres la copiii cu TSA și declanșa comportamente deranjante. • În activitățile de joc liber, nestructurat sau în pauze au nevoie au nevoie de cel mai mult sprijin; trebuie să se țină cont de modul incomplet de procesare a informației verbale, de dorința scăzută de a iniția contacte sociale. • În activitățile academice, e important să li se ofere indicații clare în legătură cu ce au de făcut, convențiile „nescrise” privind menținerea liniștii atunci când profesorul predă și așteptarea momentului potrivit pentru a intervini cu idei. Cadrele didactice trebuie să testeze în mod regulat capitole predate, prin verificarea înțelegerii și trecerea la următoarea lecție / temă se va face doar după ce copilul demonstrează competența. Dacă are dificultăți în a învăța anumite concepte, cadrul didactic trebuie să se gândească la modalități suplimentare de prezentare a materialului, vizuală-auditivă-kinestezică. • Dificultățile de citire sunt foarte des întâlnite, chiar dacă o mare parte din copiii cu autism înalt funcțional sunt foarte pricepuți la codificare și numirea cuvintelor, pot întâmpina dificultăți în înțelegerea lor. Pentru a verifica înțelegerea se recomandă adresarea de întrebări suplimentare, întrebări cu mai multe variante de răspuns sau cu completare de răspunsuri. • Dificultățile de scriere sunt de asemenea des întâlnite în autism, pentru că au legătură cu abilitățile de limbaj expresiv, căutare de cuvinte, organizare și motricitate fină. Pentru a-i ajuta, cadrele didactice pot folosi un suport vizual care să le stimuleze limbajul, pot folosi instrumente alternative pentru scriere cum ar fi folosirea tastaturii, dictarea și programe de organizare grafică pe computer. În evaluarea temelor sau lucrărilor se recomandă să se verifice mai degrabă corectitudinea ideii exprimate, dacă a răspuns cerințelor, decât dacă a exprimat ideea cât mai explicit. • La matematică unii copii cu autism pot excela, ei fiind mult mai înclinați în a înțelege legăturile logice dintre fapte/evenimente și, în felul acesta, reușind să rețină funcțiile matematice și conceptele asociate. Bineînțeles, este de urmărit modul specific de învățare (unii dintre ei pot face cu ușurință calcule matematice cu două cifre, în minte, și pot avea dificultăți de conceptualizare a numerelor negative sau a măsurătorilor). Cadrele didactice trebuie să folosească punctele forte ale copilului ca să-i crească încrederea și motivația de a-și depăși dificultățile din celelalte arii. Copilul va fi ajutat cu suporturi vizuale și suport concret care să-l ajute să înțeleagă conceptele abstracte. 58 • La materiile ce țin de științele naturii, științele sociale sunt unii copii cu autism ce tind să exceleze dacă sunt interesați de un anumit domeniu cum ar fi: mijloacele de transport, dinozaurii, planetele etc. Cadrul didactic trebuie să țină cont de faptul că aceasta ar putea fi șansa lor să exceleze și să iasă în evidență pozitiv. Aceste interese specifice pot fi folosite de către cadrul didactic pentru a-l motiva să fie mai flexibil în a învăța lucruri noi. Având în vedere că sunt lucruri la care copilul cu autism se descurcă, se pot prioritiza activități interactive, ajutându-l să înțeleagă legătura dintre conceptele teoretice și experiențele din viața reală. • La educație fizică și sport trebuie să fiți atenți la problemele motorii specifice tulburării de spectru autist și la tulburările senzoriale care se pot asocia. Problemele motrice îi pot afecta în activitățile în care trebuie să-și coordoneze propriul corp și împreună cu problemele senzoriale pot crea dificultăți de concentrare a atenției la profesorul care dă instrucția sau în activitățile coordonate în grup. • La muzică, abilități artistice și practice pot fi copii cu autism care au înclinații speciale (pot avea un simț al ritmului și un auz foarte bun). Muzica este procesată în creier într-o zonă diferită față de cea în care este procesat limbajul. Cadrul didactic se poate folosi de cântece pentru a preda diferite concepte. Unii copii cu autism excelează în folosirea abilităților vizuale și a perspectivelor, astfel că pot face desene sau pot picta folosind combinații foarte interesante de culori. Din cauza problemelor senzoriale tactile însă, ei se pot antrena mai greu în activități care presupun murdărire. Recomandări generale: • Copiii cu autism trebuie să fie ajutați să facă tranziția între activități într-un mod mai ușor, anunțându-i din timp ce activitate urmează. • Copiii cu autism trebuie să fie ajutați să nu ajungă în situații neplăcute în care pot fi victime ale comportamentelor agresive (fizic sau verbal) din partea celorlalți colegi. Este recomandat ca adulții să anticipeze aceste posibile situații negative mai ales că acești copii pot avea dificultăți de a povesti ce li s-a întâmplat și nu se pot apăra adecvat. • Colegii copiilor cu autism trebuie la rândul lor să fie sprijiniți în înțelegerea dificultăților specifice diagnosticului, ca ulterior să le poată oferi copiilor cu autism susținere și acceptare. • Întâlnirea cu echipa de terapie comportamentală care se ocupă de planul terapeutic individualizat al elevului poate fi extrem de utilă pentru cadrul didactic pentru că, pot astfel primi sprijin în implementarea programelor de gestionare a comportamentelor problemă ale copilului la clasă.
TIPS &TRIKS – Fișa copilului cu autism
Fiecare copil este unic, diferit, special și e în regulă să fie așa. Copilul cu autism are multe calități pe care le poate demonstra și anumite deficiențe care necesită o atenție sporită.
Care sunt lucrurile lui preferate?
Care sunt activitățile lui preferate?
Care sunt jocurile lui preferate?
Care sunt lucrurile care îl deranjează?
La ce este sensibil?
De ce se teme?
Ce îl bucură și îl face să râdă?
Ce îl calmează atunci când este copleșit sau supărat?
Ce recompense preferă?
Ce face după școală sau în weekend?
Acomodarea copilului cu TSA în clasă:” A fi diferit nu înseamnă a fi rău”
Copilul cu autism este ca oricare alt copil, un copil cu intenții bune, cu dorința de a cunoaște, de a învăța, de a se dezvolta și de a crea lucruri frumoase. Copilul cu autism se exprimă, se manifestă și se implică diferit în relațiile sociale, însă are aceleași nevoi ca și ceilalți copii: de iubire, de acceptare și înțelegere. Copilul cu autism are dorințe, speranțe, vise care se materializează în funcție de gradul lui de dezvoltare cognitivă. Comportamentele neașteptate pe care le poate manifesta sunt datorate procesării diferite a informațiilor din mediu. Toți copiii sunt importanți și au nevoie de respect, apreciere și valorizare. Uneori, copiii cu autism se pot simți copleșiți de stimulii senzoriali interni sau externi, de capacitatea de procesare și răspuns la informațiile primite din mediul extern și pot ajunge să aibă comportamente de autocalmare care pot părea bizare. Chiar și atunci când manifestă aceste comportamente care îl ajută la restabilirea echilibrului emoțional pentru a putea fi prezent în activitate, copilul cu autism are nevoie de a fi tratat cu respect, cu acceptare și importanță. Unul dintre cele mai mari obstacole ale copilului cu autism este cel dat de integrarea senzorială, însemnând că poate experimenta chiar și durere în situații banale peste care oamenii ar trece cu ușurință. Imagini în culori puternice, lumina artificială, razele soarelui, zgomotele de la țevile de apă, scârțâitul cariocii pe foaie, atingerile, mirosurile obiectelor de material plastic din mediu sau al peștelui, gusturi care pot fi mult mai intense. Copilul cu autism are dificultăți în planificarea activității pe care trebuie să o întreprindă și poate evalua situațiile ca fiind prea dificile și atunci poate spune în loc de „nu știu, ajută-mă” că „nu vrea”. De aceea, este nevoie să fie tratat cu respect, grijă și considerație și să primească susținere și nu etichete precum „ești leneș, ești obraznic, ești rău”. Copilul cu autism gândește în imagini și se adaptează mai ușor la activitate, la orarul de lucru, la reguli atunci când acestea au și o reprezentare grafică. Copilul cu autism este centrat pe partea pragmatică și atunci sensurile figurate îl pot induce în eroare, dând un răspuns confuz sau greșit din această cauză. De exemplu, o exprimare precum „domnule comandant Dunărea” poate să fie extrem de greu de așezat în context și de dat un sens în comportamente. Necesitatea de a exprima concretul în fraze scurte, clare este un element de ajutor în activitatea copilului cu autism. Copilul cu autism gândește în imagini și de cele mai multe ori îi poate fi dificil 61 să-și expună ideile în cuvinte, respectând regulile gramaticale ale limbii și făcând-o într-un timp suficient de scurt pentru a nu pierde interesul interlocutorului. De aceea, poate avea nevoie de mai multă răbdare. De asemenea, pentru a nu dezvolta o imagine de sine scăzută și pentru a se simți acceptat, copilul cu autism are nevoie să fie descoperit și ajutat să-și dezvolte abilitățile la care are reușite. Din cauza dificultăților de procesare informațională, de înțelegere și planificare, răspunsurile date în interacțiunea socială pot suferi. Uneori lantența în răspuns poate crea confuzie, dând impresia că nu ar vrea să se joace, însă dificultatea este dată de folosirea limbajului verbal și nu de voință. Lucrurile care au instrucțiuni foarte clare, care au un început și un sfârșit, sunt mai ușor de procesat și de executat de copilul cu autism. Copilul cu autism traversează adesea stări de anxietate date de lipsa de încredere în mediul extern, în capacitatea proprie de rezolvare și gestionare a situațiilor, a problemelor pe care le are de făcut zilnic. De aceea, comportamente de autoreglare (țipete, agitație, mișcări ale corpului) trebuie tratate cu grijă, pentru că acestea nu sunt făcute pentru a supăra.
Respectul, acceptarea, iubirea și afecțiunea necondiționate sunt necesare în interacțiunea cu copilul cu autism care are nevoie să știe că e în regulă să facă parte din clasă, din sistemul educațional și din viața socială.
TIPS & TRIKS – Reguli de transmis colegilor copilului cu autism: • Vorbiți rar, clar și așteptați răspunsul. • Aveți răbdare să poată formula răspunsul. • Repetați întrebarea dacă este necesar. • Oferiți sprijin în activități și veți câștiga un prieten pe cinste. • Apreciați efortul depus și nu doar rezultatul. • Nu luați personal comportamentele deranjante, uneori copilul cu autism traversează stări de adaptare la mediu care pot fi copleșitoare. • Dacă copilul cu autism nu înțelege cerința verbală, utilizați desenul. Chiar și un desen schematic poate fi de mare ajutor. • Pentru a-l ajuta să facă față unei sarcini mai dificile îl puteți recompensa social imediat cu un ”bravo” la încercarea de a executa sarcina. • Atunci când greșește îl puteți corecta printr-un simplu ”nu, poți mai bine” sau ”nu, mai încearcă odată”. • Reacțiile exagerate pot crea anxietate și confuzie, de aceea e bine să ne păstrăm calmul și răbdarea și să ignorăm micile greșeli pentru a accentua părțile pozitive. • Reamintirea regulilor de la clasă prin intermediul imaginilor poate crește comportamentul compliant al elevului. https://www.autismspeaks.org/sites/default/files/school-community-tool-kit-romanian.pdf