Asociația Rază de Speranță în Intervenția și Terapia Tulburărilor din Spectrul Autist, CIF: 309 199 45
+ 40 746 046 466

COPILUL TĂU TE PRIVEȘTE ÎN OCHII ATUNCI CÂND VORBEȘTI CU EL?

arată cu degetul atunci când își dorește ceva?

răspunde când interacționezi cu el?

întinde mâinile să-l iei în brațe?

participă la jocul “cucu-bau” ?

Proiect cofinanțat de Consiliul Județean Brașov prin Programul județean pentru finanțarea nerambursabilă din bugetul propriu al Județului a proiectelor de asistență socială pe anul 2021

    Autismul este o tulburare, care se manifesta printr-o functionare a creierului diferita decat ceea ce este considerat ca fiind normal. O persoana cu autism nu este bolnava, aceasta tulburare nu se dobandeste, iar persoanele care au unul dintre sindroamele din spectrul autist se nasc in felul acesta. Mai trebuie spus ca persoanele care au aceasta tulburare nu se vindeca, dar, cu toate acestea, pot avea o viata foarte apropiata de firesc. Semnele tulburarilor de spectru autist apar in primii ani de viata.
Tulburarea de spectru autist (TSA) este o tulburare cu manifestare complexa, asociata cu diferite simptome, care includ deficit persistent in comunicarea si interactiunea sociala, in contexte multiple, si modele de comportament restrictionate si repetitive.
Autismul nu este efectul educatiei, nu este contagios, nu apare din cauze externe (alimentatie, vaccinuri), este prezent din momentul nasterii, dar se manifesta incepand cu primii ani de viata, prin semne caracteristice, si nu este un simplu refuz de a comunica. Creierul persoanelor care au tulburari din spectrul autist functioneaza altfel. Autismul, in toate formele lui, nu este o boala a omului modern, avand o rata de incidenta relativ constanta de-a lungul timpului, dar cu o reala tendinta de manifestare mai frecventa in ultimii 20 de ani.
Semnele de autism apar, de obicei, pana la varsta de 2-3 ani. Unele manifestari specifice pot sa fie sesizate chiar mai devreme si pot fi diagnosticate la 18 luni. Nu sunt rare cazurile in care simptomele apar chiar in primul an de viata. In fapt, se pare ca un numar destul de mic de copii, cu diferite forme de autism, se dezvolta cu adevarat normal in primul an de viata, pentru ca in jurul varstei de un an si jumatate-doi, sa intre intr-o perioada de regresie, care corespunde cu aparitia simptomelor de autism. Cercetarile si practica arata ca identificarea cat mai timpurie a semnelor de autism duce la rezultate pozitive, daca sunt aplicate metode terapeutice eficiente.
Tulburarile de spectru autist pot arata diferit de la caz la caz. Caracteristica principala este, insa, aceea ca se intaleaza o dizabilitate care afecteaza modul de comunicare, comportamentul si interactiunea cu ceilalti. Simptomele pot sa fie de la foarte severe la foarte usoare.
Unii copii pot prezenta aceste semne devreme, de la 6-7 luni, altii par sa aiba o dezvoltare normala in primele luni sau in primii doi ani de viata, apoi incep sa prezinte simptome. Este important de spus ca o analiza atenta identifica semnele TSA chiar si la copiii care, la o prima impresie, se inscriu in limitele dezvoltarii normale. Cel mai frecvent, primele semne ale TSA apar in jurul varstei de doi ani. Tulburarile de spectru autist sunt foarte variate, astfel ca unele dintre manifestari pot fi vizibile, evidente, in timp ce altele nu.

Cele mai comune manifestari ale unui copil cu TSA sunt:

nu raspunde la prenume, pana la varsta de un an

este posibil să nu-și intindă brațele, pentru a fi ridicat.

se simte bine singur;

evita contactul vizual;

nu întelege emoțiile;

nu este interesat de jucariile unui alt copil, nu relationeaza cu alti copii, nu interactioneaza cu alte persoane;

când este supărat sau se lovește, nu caută consolare;

interactioneaza dificil cu ceilalti, are probleme legate de abilitatile sociale;

evita sau respinge contactul fizic;

   Aproximativ 40% dintre copiii cu tulburari ale spectrului autist nu vorbesc deloc si intre 25-30% dezvolta anumite abilitati lingvistice in timpul copilariei, dar apoi le pierd. Cei mai multi au unele probleme de comunicare, cum ar fi:

• vorbirea intarziata si abilitatile lingvistice limitate;
• vocea plata sau vocea cantatoare;
• echolalie – repeta mereu aceeasi fraza;
• probleme cu pronumele – vorbeste despre sine la persoana a III-a;
• nu gesticuleaza;
• are comportamente repetitive, cum ar fi clatinarea si fluturarea mainilor, balansarea, sariturile sau piruetele obsesive;
• au fixatii pe anumite activitati sau obiecte;
• schimbarile din rutina ii tulbura;
• sensibilitatea extrema la atingere, lumina si sunete puternice;
• absenta imitarii comportamentelor celor din jur;
• lipsa de coordonare si stangacia;
• impulsivitatea sau comportamentul agresiv cu sine si cu ceilalti.

    Deficitele de reciprocitate social-emotionala pot varia, de la abordarea sociala anormala si esecul conversatiei la reducerea partajarii intereselor, emotiilor sau afectului, pana la refuzul de a initia raspunsuri la interactiunile sociale. Se mai pot observa o comunicare verbala si nonverbala slaba, anomalii la contactul vizual (refuza sa sustina privirea, priveste in alta parte cand vorbeste, are o privire fixa) si limbajul corpului sau un deficit in a intelege gesturi si, foarte important, o lipsa totala de expresii faciale. Actiunile repetitive pot fi miscari motorii stereotipe sau repetitive. Copiii cu tulburari autiste au interese foarte limitate, care sunt anormale ca intensitate sau concentrare, de exemplu, un atasament puternic fata de obiecte neobisnuite. Se mai poate manifesta hiper sau hipoactivitatea, de exemplu, indiferenta la durere, temperatura, raspuns anormal la sunete sau texturi, fascinatie pentru unele lumini sau miscari.

    Aceste simptome sunt efectul provocarilor care vin din lumea inconjuratoare si arata incapacitatea copilului de a-si folosi corpul si reactiile, pentru a raspunde. Nu toate aceste reactii indica TSA, dar cand acestea se asociaza, se repeta, devin dominante, ele pot indica o afectiune din spectrul autist.
Diagnosticarea tulburarilor din spectrul autist se face dificil, deoarece nu exista teste de certitudine pentru a diagnostica tulburarea. Pentru a pune un diagnostic, medicii analizeaza istoricul de dezvoltare si comportamentul copilului. Un diagnostic de certitudine se poate pune in jurul varstei de doi ani, dar exista si situatii in care unii oameni nu sunt diagnosticati decat in adolescenta sau chiar mai tarziu.
Semnele sunt un indicator in diagnosticare, iar monitorizarea prin evaluarea etapelor normale de dezvoltare legate de interactiune, joaca, vorbire, comportament si miscare trebuie realizate pentru fiecare copil in parte, in primii sai ani de viata. Parintii, bunicii, educatorii si alti ingrijitori pot participa la monitorizarea dezvoltarii. Orice deficit de dezvoltare trebuie corect analizat si evaluat, dar, pe de alta parte o astfel de situatie nu inseamna neaparat o tulburare din spectrul autist.
Screeningul de dezvoltare este un proces prin care trebuie sa treaca toti copiii de varste mici, in cursul vizitelor la medic, iar in cazul celor care au un risc crescut de a dezvolta TSA (prematuritate, greutate mica la nastere, TSA in familie, o afectiune de lunga durata), acesta trebuie realizat cu maxima atentie. Daca exista indicii care sa sugereze o posibila tulburare de spectru autist, evaluarea trebuie realizata de specialist, in colaborare cu logopedul si psihologul.
Diagnosticarea cat mai rapida este benefica si contribuie in foarte mare masura la recuperare. Nediagnosticati, copiii cu TSA devin adolescenti, apoi tineri care ar putea avea dificultati in dezvoltare, comunicare si intelegerea comportamentelor. In cazul lor, pot sa apara tulburari de atentie/hiperactivitate, tulburarea obsesiv-compulsiva, anxietatea, depresia sau tulburari de comportament.

Proiect cofinanțat de Consiliul Județean Brașov prin Programul județean pentru finanțarea nerambursabilă din bugetul propriu al Județului a proiectelor de asistență socială pe anul 2021

#Campanie de #informare și #conștientizare privind sănătatea mintală, necesitatea diagnosticării precoce și a intervenției precoce la copii
                                                           _______________
Proiectului ReConnect – Un pas spre normalitate Proiect cofinanțat de Consiliul Județean Brașov prin Programul judeţean pentru finanţarea nerambursabilă din bugetul propriu al Judeţului a proiectelor de asistență socială pe anul 2021